TARGUL LEMNARILOR DIN HOREA

Din 1995 Târgul lemnarilor din Horea, judeţul Alba, ne ajută să simţim direct gustul trainic al tradiţiei.
targul_lemnarilor_1Meşteri lemnari, cioplitori în lemn, sculptori si constructori de case se adună în fiecare an şi işi pun la încercare forţele şi meşteşugurile sub ochii curioşi ai localnicilorşi ai turiştilor.
targul_lemnarilor_2Aici vedem nu numai meşteşugul prelucrării lemnului ci şi dexterităţile participanţilor la concursul ”Cel mai bun lemnar din Munţii Apuseni”. Sculele şi o parte din obiectele realizate de aceşti lemnari se regăsesc în Muzeul Etnografic.
targul_lemnarilor_3Cu această ocazie sunt puse la bătaie şi preparatele tradiţionale moţeşti din care la loc de frunte sunt plăcintele cu brânză moţeşti coapte pe lespede şi balmoşul moţesc.
Şi nu în ultimul rând cântecele şi şi horile din toată Ţara Moţilor răsună de vuiesc văile şi coamele milenare ale munţilor: solişti: Traian Jurchelea, Ionuţ Langa, Ancuţa Matei, Dorel Banci, Alina Ivan Velescu, Simona Rus; Ansamblul de dansuri Sibişel; Ansamblul ”Bănăţeana” Timişoara;
Ansamblul de dansuri Albac; Ansamblul artistic Şcoala Gimnazială Câmpeni; Taraful ”Moţul” din Horea şi hora moţească ”Bate moţul ţarina”.
Povestea bradului, de la sămânţa care încolţeşte în pământ până în crucea din vârful noii case terminate este prezentată ca o adevărată legendă de către meşterul cuvintelor, învăţătorul Viorel Neag din satul Trifeşti comuna Horea.
BRADUL
”Cine este acela care dintr-o semincioară purtată de vânt sau scăpată din ascuţişul dinţilor veveriţelor ori ciocul păsărelelor flămânde ar putea să se ivească o plăntuţă ţepoasă, cruciformă, care peste ani(70-100 de ani) va stăpâni înălţimile munţilor, auzind şi văzând multe, trecând peste urgii, scăpând de furtuni nimicitoare, hrănind, adăpând şi ocrotind ca apoi să dăinuie şi să cânte cântecele neamului?
targul_lemnarilor_4Este el: BRADUL!
Cântecul neamului numai el, bradul, îl poate transmite în acest mod remarcabil prin fibrele de o rezonanţă deosebită. Bine ales, corect prelucrat de meşteri iscusiţi, tulnicul din lemn de brad a fost şi va rămâne „telefonul” moţului (şi nu numai), o formă de comunicare la distanţă. Cu el se anunţa furtuna, focul, primejdia, se transmiteau sentimente de dragoste şi de ură, chemări ori respingeri, te apărai şi-ţi linişteai sufletul.
Viorile, violoncelele, contrabasele au preluat în corpurile lor rezonanţa magnifică a bradului şi au spus lumii bucuria, dorul şi amarul.
targul_lemnarilor_5Lemnul valoros va fi folosit la construcţia caselor şi adăposturilor pentru animale. Câtă iscusinţă, putere, hărnicie, pricepere şi înţelepciune pentru a prelucra bârne, scânduri, rigle ,şindrile, şiţe, cosoroabe şi căpriori pentru construcţia casei. Arborele doborât cu ajutorul fierăstrăului şi al securii este curăţat de crengi, măsurat şi secţionat după nevoile construcţiei, transportat cu căluţii ageri la locurile de prelucrare.
Pentru buştenii care trebuie prelucraţi în grinzi, rigle ori scânduri este nevoie de un amplasament format din două capre înalte cât un bărbat în poziţia verticală.
targul_lemnarilor_6Buşteanul cioplit pe două feţe se aşează într-o poziţie bine fixată cu scoabe (ţietoare), măsurat şi semnat, semnele se trasează cu sfoara (şpargă) îmbibată în apă şi
amestecată cu cărbune sau argilă.Pe urmele trasate urmează să se deplaseze fierăstrăul cu dinţi oblici (custura) mânuită de patru (1+3) bărbaţi; 1-unu-cel care se găseşte sus pe buştean şi menţine direcţia însemnată; 3- trei-cei care sunt pe sol şi trag din răsputeri să poată debita buşteanul.

targul_lemnarilor_7    targul_lemnarilor_8

Bârnele obţinute sunt apoi cioplite cu securea lată pe margini, folosindu-se şi aici trasarea cu sfoara. Bârnele foarte lungi se cioplesc cu securea lată pe patru muchii. Odată pregătite bârnele vor fi încheiate la capete în tehnica ,,coadă de rîndunică”, meşteşug anevoios care necesită pricepere, răbdare şi talent.
targul_lemnarilor_9Pentru reuşită ai nevoie de unelte potrivite: fierăstrău mare şi mic, metru, compas, nivelă cu apă, sfredel, echer (cot la 90 grade), melci (cuie de lemn din creangă de brad), secure şi mai.
targul_lemnarilor_10Grinzile trainic încheiate, armonios aranjate, ridicate la peste înălţimea unui stat de om, aşteaptă clopul (acoperişul), mândria meşterilor ; puţin ţuguiat sau apăsat, cu streşini mari sau mici, cu şindrile simple ori duble, şiţe ori aşchii de la cioplitul doagelor sau şindrilelor vor apăra construcţia de viforniţe şi ploi.
Gazdele nu mai pot de bucurie, meşterii mai zăbovesc puţin, confecţionează şi pun o cruce din lemn ca semn al mulţumirii, închinării şi apărării locuinţei.”
targul_lemnarilor_11În anul 2015 meşterii lemnari, silvicultorii, localnicii sau întrecut pe sine în creaţia artistică a prelucrării lemnului în acţiunea lor de amenajare a celor 12 izvoare din comuna Horea, inspirat numite de cineva ’’izvoare de neam”. 12 izvoare ca cei 12 Apostoli!
targul_lemnarilor_12Lângă fiecare izvor veţi găsi o băncuţă unde să vă odihniţi luând apă din apa vieţii izvoarelor.
targul_lemnarilor_13Această acţiune a fost iniţiată şi susţinută neobosit de fostul primar Corneliu Olar şi continuată de actualul primar Marin Nicola.targul_lemnarilor_14