ZONE DE PESCUIT DIN TINUTUL LEMNARILOR

Străbătând codri de fag şi brad ale Apusenilor, apele cristaline ale văilor sunt o atracţie irezistibilă atât pentru turişti dar mai ales pentru pescarii pasionaţi care nu se pot desprinde de undiţă.

zone_pescuit_albac_1
In zona comunelor Albac, Horea şi Vadu Moţilor se practică pescuitul pe râurile Arieşul Mare, şi pe afluenţii Albac şi Neagra. Arieşul Mare traversează comunele Albac şi Vadu Moţilor. Râul Albac trece prin comunele Horea şi Albac iar râul Neagra trece prin comuna Vadu Moţilor.

zone_pescuit_albac_2
Speciile de peşti căutate de pescari în aceste răuri sunt păstrăvul, lipanul şi cleanul.
Păstrăvul de munte, indigen, este
considerat cel mai important peşte din aceste zone şi cel mai căutat de pescari. Pescuitul la păstrăv este permis numai cu undiţa, în perioada 1 iunie şi 15 septembrie.

zone_pescuit_albac_3Peştii cu lungime sub 20 cm trebuie aruncaţi înapoi în râu, numărul exemplarelor prinse este limitat la 10 pe zi şi pescuitul trebuie practicat numai de pe mal. Păstrăvul nu este un peşte prea prolific, el depune până la 1000 de icre/kg corp, din care doar 1-3 peşti ajung adulţi.
Lipanul este un peşte asemănător cu păstrăvul, face parte din aceeaşi familie, salmonide, trăieşte în zona inferioară a râurilor repezi de munte, cu apă limpede, rece şi cu fundul pietros.

zone_pescuit_albac_4Lipanul are o carne albă, foarte gustoasă, care are, atunci când este proaspătă, un miros de cimbru sau de cimbrişor, aşa cum mi-a spus un pescar. Se alterează foarte repede şi de aceea trebuie sărat în cel mult 1-2 ore după ce a fost pescuit. Un pescar mi¬a mărturisit că dacă nu ai sare poţi împacheta peştii în urzici pentru a nu se altera.
Pescuitul lipanului este înca interzis pe tot timpul anului până în 2017 deci, dacă este prins, el trebuie eliberat în râu indiferent de dimensiunile lui.
Cleanul este un peşte care trăieşte mai ales în râurile şi lacurile de deal şi şes, dar în ultimii ani şi-a extins arealul până in zona montană, probabil datorită încălzirii globale.

zone_pescuit_albac_5El poate să ajungă până la 3-4 kg, dar în general se pescuiesc exemplare de până la 500 grame atunci când se foloseşte ca momeală musca artificială. În râurile si lacurile unde acest peşte este mai frecvent se pescuiesc destul de des exemplare de peste un kilogram. Cleanul este foarte prolific deoarece depune pana la 200.000 de icre.
Cea mai mare parte a timpului râurile din această zonă sunt limpezi. Dacă te opreşti pe malul lor şi priveşti cu răbdare prin undele cristaline sunt şanse mari să vezi lucind săgeţile corpurilor peştilor, de la puiet până la exemplare de 20-30 cm.
Aşezat pe un bolovan în mijlocul Arieşului Mare cu picioarele pe fundul apei la peste o jumate de metru adâncime, în câteva minute am primit vizita unor peştişori care au încercat să guste din pielea piciorului. Cu mai multă precauţie, după câtva timp au apărut şi exemplare de vreo 20 cm care au încercat şi ei acelaşi lucru. Asta mi-a amintit de o variantă de tratament ale unor boli de piele cu ajutorul unor peştişori prin pretenţioase saloane cosmetice din orient.
Adrian, deşi are doar 20 de ani, încă de la 12 ani şi-a făcut o pasiune din pescuit.

zone_pescuit_albac_6Locuieşte pe Valea Albacului şi acolo a prins cei mai mulţi peşti. Îşi aminteşte că avea 14 ani când bunicul lui i-a dat undiţa sa să pescuiască pe cursul superior al râului Albac, în zona numită La Dorne. Crede că atunci a prins cel mai mare păstrăv. Păstrăvul era atât de mare încât pur şi simplu i-a rupt băţul de la undiţă şi a plecate cu bucata ruptă. S-a necăjit atât de tare încât l-a podidit plânsul.
Toată vara, când simte nevoia să se relaxeze sau este nervos, se duce la pescuit şi într-un ceas se calmează total. În 2014 a prins cel mai mare peşte pe care, de data asta, că l¬a scos din apă, avea 980 de grame. Cele mai multe exemplare prinse într-o singură zi au fot 18, majoritatea erau cleni. Momelile pe care le foloseşte sunt râme, viermişori, lăcuste dar mai ales muscă artificială. El spune că unii mai dau la clean cu bucăţele de ficat sau chiar cu vişine întregi.

zone_pescuit_albac_7Horea, trecut de 45 de ani, ar da orice să stea mereu la pescuit. De la el am aflat că cel mai mare păstrăv prins recent în zonă a fost de 1,6 kg. El a scăpat un lipan care avea peste 40 cm lungime. Tot el a constatat că a crescut mult populaţia de clean. Pe râul Albac nici nu erau cleni până de curând. El crede că acest lucru s-a întâmplat din cauza barajului de la Mihoeşti care opreşte cleanul să coboare pe Arieş. Şi a mai constatat că lipanul nu se simte bine în prezenţa cleanului şi de-aceea dispare de-acolo la câtva timp după apariţia acestuia. Şi apoi mai este preocupat de faptul că s-au înmulţit pensiunile pe aceste văi şi ele sunt o sursă de poluare care poate alunga sau distruge peştii.
Un alt localnic foarte pasionat de pescuit este Flaviu. Şi el se plimbă pe ape cu undiţa de vreo şase ani. Performanţele lui au fost: păstrăvul cel mai lung de 30 cm, lipan de 35 cm şi clean de 20 cm. Recordul unei singure zile a fost de de 35 de peşti, în anul 2011.

zone_pescuit_albac_8El pescuieşte doar cu muscă artificială. Îş aduce aminte şi el de un peşte mare care i-a luat tot firul de muşte, i-a văzut numai coada. În anul 2015 cei mai mulţi peşti pe care i-a prins au fost păstrăvi.